Într-o țară în care cearșaful de plajă a ajuns specie pe cale de dispariție, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a decis să intre în istorie drept ministrul care a avut curajul să spună răspicat: „Nu mai merge să avem plaje de șezlonguri”.
Declarația, făcută la Digi24, a căzut ca un șezlong pliat peste degetele turiștilor care și-așa se bronzează în număr tot mai mare în țări străine.
O mare de …uimire ministerială
Ministra a anunțat că în zona costieră au fost identificate peste 4.000 de construcții „cel puțin suspecte a fi ilegale”. O formulare elegantă, aproape poetică. Nu ilegale, Doamne ferește! Doar… suspecte. Ca un beach-bar care trebuia să aibă 50 de metri și s-a trezit la maturitate cu 800. Se întâmplă. Vin valuri mari, crești.
În Năvodari, zeci de construcții au fost deja dărâmate. Localnicii spun că, pentru prima dată după mult timp, au putut vedea marea fără să o caute printre trei terase, două garduri și o scenă mare.
Urmează Mamaia Nord, unde plaja risca să devină prima stațiune din lume în care nisipul era opțional. Dar adevărata revoluție nu este demolarea. Este… caietul de sarcini. Dezbătut public. Cu business-ul. Cu oameni. Cu criterii clare. Practic, cu luminile aprinse.
În trecut, sistemul era simplu: dacă bifai ce trebuia bifat, puteai transforma un chioșc într-un mic cartier rezidențial cu vedere la mare. Acum, dimensiunea unui beach-bar va fi, conform noilor reguli, chiar… dimensiunea unui beach-bar.
Dreptate pentru …prosop, nene!
Statistica potrivit căreia românii au cheltuit în 2025 aproape 11 miliarde de euro pe vacanțe în alte țări planează deasupra întregii discuții. Se pare că mulți au preferat plaje unde prosopul nu necesită rezervare online și unde nu trebuie să negociezi diplomatic cu trei administratori ca să prinzi un petic de nisip.
Planul anunțat pentru litoralul din România promite plaje mai aerisite, mai accesibile persoanelor cu dizabilități și cu mai puține șezlonguri înghesuite. O idee aproape revoluționară: să existe loc și pentru cei care vin cu propriul prosop.
Desigur, instanțele vor avea ultimul cuvânt în privința celor 4.000 de construcții suspecte. Dacă planul reușește, 2026 ar putea fi anul în care turistul român va descoperi ceva neașteptat pe litoralul autohton: spațiu personal. Iar dacă nu reușește, vom avea, probabil, cel mai bine organizat muzeu de construcții „cel puțin suspecte”, cum zice ministra Buzoianu, din Europa.
Până una-alta, revoluția prosopului a început. Șezlongurile tremură. La luptă, oșteni!
