Primăria Capitalei anunță o nouă acțiune de „igienizare masivă” în centrul orașului. Potrivit instituției, echipele de la Administrația Străzilor și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București au strâns nu mai puțin de 24 de tone de moloz și deșeuri de pe strada Gutenberg.
Autoritățile spun că intervenția marchează începutul unei „mari amenajări”, promisă de primarul general Ciprian Ciucu, și promit transformarea zonei: „Va fi frumos! Adio jungla urbană, din mijlocul Capitalei! Punem Bucureștiul la punct! Pas cu pas”, se arată în comunicatul oficial.
„Un început bun, dar… Bucureștiul e mare”
Anunțul a stârnit rapid reacții în rândul bucureștenilor, care salută inițiativa, dar atrag atenția că problemele sunt mult mai extinse. Unii spun că, dincolo de curățenie, există pericole imediate ignorate de autorități: „Clădirile de pe Carol I? Le lăsăm până se dărâmă pe oameni? În stația Traian, spre Moșilor, balconul va cădea foarte curând peste oameni. Așteptăm o tragedie?”
Alții văd intervenția ca pe un pas în direcția corectă, dar cer extinderea acțiunilor: „Felicitări! Ar merge o curățenie generală și în centrul Bucureștiului, chiar vis-a-vis de Biblioteca Națională. O sugestie!”
Nemulțumirile vin și din alte zone ale orașului. Un locuitor din Sectorul 4 atrage atenția asupra situației din apropierea Văcăreștiului: „În spatele gardului, spre minideltă, sunt gunoaie de luni de zile. Adăpost pentru oamenii străzii și sursă de incendii.” Alții cer intervenții constante, nu doar punctuale: „Ar trebui să faceți asta non-stop, în tot Bucureștiul. E plin de astfel de zone.”
Curățenie vs. infrastructură
Nu lipsesc nici comentariile ironice, care pun sub semnul întrebării prioritățile administrației: „Panseluțe vor oamenii. De țevi se mai ocupă?” Mesajul reflectă o nemulțumire mai veche legată de investițiile în infrastructura de bază, în special rețeaua de termoficare, comparativ cu proiectele de amenajare urbană.
„Pas cu pas”, dar cât de repede?
Deși intervenția de pe strada Gutenberg este prezentată drept un exemplu de eficiență administrativă, reacțiile arată clar că bucureștenii așteaptă mai mult decât acțiuni izolate. Curățenia punctuală este apreciată, însă oamenii cer un efort susținut, extins la nivelul întregului oraș și dublat de rezolvarea problemelor structurale.
Până atunci, Bucureștiul pare prins între două realități: pe de o parte, promisiunea unui oraș „pus la punct, pas cu pas”; pe de altă parte, sentimentul că pașii sunt încă prea mici pentru dimensiunea problemelor.
