Promisiunile nu le țin de cald bucureștenilor. Termoenergetica îi anunță că ar putea fi compensați dacă dovedesc că au stat în frig și că au avut caloriferele reci. Oamenilor nu le e prea clar cum vor avea facturile reduse dacă tot tremură în case. „Am 14 grade în casă”, semnalează un bucureștean.
Compania transmite că „întregul mecanism este clar stipulat în contract” și că există un „mecanism de ajustare” dacă temperatura apei calde scade sub limita contractuală. Limita contractuală fiind 55–60 de grade Celsius, cu o abatere de +/- 5 grade. În practică, bucureștenii raportează temperaturi de 36–37 de grade. Probabil că diferența de 20 de grade se pierde undeva între realitate și transparență.
Teoretic, dacă apa caldă are sub 50 de grade, factura se reduce. Practic, oamenii spun că au plătit facturi „la fel de mari”, în luni în care „nu au avut apă caldă și căldură toată luna ianuarie”.
Un cetățean din Sectorul 4 povestește că are 14 grade în casă de cinci ani și plătește 500 de lei doar căldura. Cinci ani nu mai e avarie, e tradiție. În alt colț de oraș, pe Bd. Tineretului, oamenii spun că e al patrulea an fără apă caldă și căldură.
Facturile, însă, se încălzesc de la an la an. „Voi, ăștia care nu dați căldură și facturați căldură de saună?” întreabă cineva.
Confortul termic, ficțiune urbană în Capitală
În comunicat, compania promite că va furniza agent termic „astfel încât să fie asigurat confortul termic în locuințe”. Confortul termic, în limbajul cetățeanului, pare să însemne calorifere reci și geacă purtată în sufragerie.
În Sectorul 2, un locatar spune că a plătit 1400 de lei întreținerea, „parcă ar sta în Cartierul Primăverii”. Doar că diferența e că în Cartierul Primăverii, de regulă, căldura chiar există. În cartierul Tineretului, oamenii vorbesc despre șantiere deschise din august, străzi blocate, praf, noroi și parcări plătite, ocupate de lucrări fără termen clar. Situația „dezastruoasă de aproape 6 ani” pare și ea inclusă în contract, probabil la capitolul „răbdare obligatorie”.
Avarie la avarie…
Aplicația anunță „avarie” atât de des încât un locatar remarcă: „Avarie la avarie, poate.”
Compania precizează că acordă despăgubiri pentru daunele provocate de întreruperile din vina sa. Întrebarea pe care o pun oamenii e simplă: dacă întreruperile sunt permanente, vina mai e ocazională sau devine sistem?
Unii spun că se simt ca în anii ’87–’89. Diferența e că atunci nu existau comunicate despre „corectitudine și transparență” publicate pe Facebook. Acum avem explicații lungi și calorifere scurte.
„Corect și transparent facturați ca la balamuc și livrați o bătaie de joc”, scrie cineva. În teorie, bucureștenii au dreptul să conteste facturile și să ceară reducerea lor. În practică, trimit mailuri la care „nu răspunde nimeni”.
Între timp, cresc costurile la curent pentru că reșourile și caloriferele electrice devin ultima redută a confortului termic. Termoenergetica ne asigură că totul e prevăzut în contract. Bucureștenii se întreabă doar un lucru: unde e prevăzută căldura?
