Guvernul descoperă, din nou, apa caldă: bani publici care pleacă din buget cu o viteză suspectă și ajung, cu o precizie aproape matematică, în conturile unor firme „descurcărețe”. De data aceasta, schema vine chiar din programele statului menite, teoretic, să ajute oamenii să muncească.
Premierul Ilie Bolojan spune că analiza Guvernului arată că unele programe de ocupare a forței de muncă funcționează mai degrabă ca o fabrică de subvenții decât ca o politică publică eficientă.
2.250 de lei pe lună, cadou de la stat
Pe hârtie, schema este simplă și aparent logică: angajatorii primesc 2.250 de lei pe lună, timp de un an, dacă angajează persoane considerate vulnerabile pe piața muncii: șomeri de lungă durată, oameni de peste 45 de ani sau părinți singuri.
În schimb, firma trebuie să păstreze angajatul cel puțin 18 luni. Teoretic, statul plătește pentru integrarea reală a unor oameni în muncă. Practic, în multe cazuri, statul plătește doar pentru rotația lor.
Surpriză! Jumătate dintre angajări, la firme de pază
Datele analizate de Guvern arată că în 2025 au fost subvenționate peste 13.200 de angajări. Dacă programul ar funcționa normal, te-ai aștepta ca beneficiarii să apară în domenii unde există deficit de forță de muncă: construcții, industrie, producție.
Realitatea este mult mai… vigilentă. 6.816 dintre angajări au fost făcute la firme de pază. Adică mai mult de jumătate. Cu alte cuvinte, programul de integrare pe piața muncii pare să fi devenit, pe alocuri, un program de finanțare a industriei de pază.
Coincidență: aceleași județe
Și mai interesant este că aceste firme sunt concentrate în câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Târgu Jiu / județul Gorj, Galați. Exact acele locuri unde, aparent, s-a descoperit formula perfectă de „optimizare” a subvențiilor.
Mecanismul „suveică”
Problema nu este doar concentrarea angajărilor într-un singur sector, ci modul în care funcționează sistemul.
Potrivit premierului, în unele cazuri apare un mecanism aproape industrial: Persoana este angajată, iar firma primește subvenția de la stat. După o perioadă, contractul încetează, de regulă, prin demisie. Aceeași persoană apare angajată la o altă firmă. Noua firmă cere, din nou, subvenția. Și ciclul continuă. Pe scurt: aceeași persoană poate genera subvenții succesive pentru mai multe firme, fără ca cineva să verifice dacă programul chiar își atinge scopul.
Zeci de milioane de lei
Impactul total al schemei este de zeci de milioane de lei. Problema reală, spune Guvernul, este alta: sistemul transmite semnalul că statul poate fi muls metodic, atâta timp cât există portițe în lege și suficientă indiferență în instituții. Sau, spus mai direct: dacă schema e prost făcută și nimeni nu verifică, întotdeauna se găsesc oameni care să o transforme într-o afacere.
Guvernul promite „măsuri”
Premierul Ilie Bolojan spune că a cerut Ministerului Muncii să găsească soluții pentru a corecta programul și pentru a opri aceste mecanisme. Rămâne de văzut dacă măsurile vor veni rapid sau dacă schema va continua să funcționeze exact cum a funcționat până acum: cu angajați care se mută dintr-o firmă în alta și cu statul care plătește, disciplinat, factura.
Pentru că, în România, atunci când apar bani publici și reguli neclare, piața liberă reacționează imediat. Iar creativitatea antreprenorială explodează, mai ales când sponsorul este bugetul…
