România a ajuns într-o poziție paradoxală și tot mai greu de susținut pentru populație: este aliniată la nivelul prețurilor din Uniunea Europeană, dar rămâne mult în urmă atunci când vine vorba de venituri și putere de cumpărare. Cele mai recente date Eurostat pentru anul 2025 confirmă o realitate îngrijorătoare: țara noastră a înregistrat cea mai mare inflație alimentară din UE, cu un nivel de 6,7%, aproape de trei ori peste media europeană, care s-a situat la doar 2,8%.
Această evoluție pune o presiune enormă pe bugetele gospodăriilor, în special într-un context în care salariile și pensiile nu au ținut pasul cu ritmul scumpirilor. Pentru milioane de români, coșul zilnic a devenit o sursă constantă de stres, iar ajustarea cheltuielilor nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Scumpiri record la produse de bază
Clasamentul realizat de experții europeni arată că majorările de preț din România nu sunt marginale, ci afectează direct produsele considerate esențiale. Ciocolata a înregistrat cea mai mare creștere, cu 17,8%, un procent care depășește cu mult dinamica normală a pieței. Fructele congelate s-au scumpit cu 13%, iar carnea de vită a ajuns să coste cu 10% mai mult față de anul precedent.
Nici alimentele de bază nu au fost ocolite de valul scumpirilor. Ouăle s-au scumpit cu 8,4%, untul cu 8,3%, iar categoria care include zahărul, gemul și mierea a înregistrat o creștere de 6,8%. Chiar și laptele proaspăt, un produs esențial pentru multe familii, a devenit mai scump cu 5,7%.
Aliniați la prețuri, nu și la trai
Problema majoră nu este doar creșterea prețurilor, ci decalajul tot mai mare dintre costul vieții și nivelul veniturilor. În timp ce în multe state vest-europene scumpirile sunt amortizate de salarii ridicate și sisteme de protecție socială solide, în România impactul este resimțit mult mai dur. Practic, românii plătesc prețuri apropiate de cele din Vest, dar cu salarii de câteva ori mai mici.
Această discrepanță ridică semne serioase de întrebare cu privire la sustenabilitatea actualului model economic. În lipsa unor măsuri eficiente de sprijin pentru populație și a unor politici coerente de control al prețurilor, riscul este ca nivelul de trai să continue să se erodeze, iar consumul intern să fie afectat pe termen lung.
Un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat
Datele Eurostat nu sunt doar statistici seci, ci un semnal de alarmă clar. România nu mai poate accepta o integrare „selectivă” în Uniunea Europeană, în care prețurile se aliniază rapid, dar veniturile rămân blocate la periferia economică. Fără intervenții reale și strategii coerente, povara scumpirilor va continua să apese în primul rând pe cei cu venituri mici și medii, adâncind inegalitățile și frustrările sociale.
