Premierul Ilie Bolojan a venit cu o explicație simplă și aparent definitivă pentru scumpirile de la pompă: România nu poate face mare lucru. Prețurile cresc în lume, iar românii le vor simți inevitabil în portofel. Iar ideea plafonării, aplicată deja de alte state, ar fi, în viziunea Guvernului, o formă de „piromanie economică”.
Declarația vine în contextul în care criza din Orientul Mijlociu continuă să perturbe transportul de țiței și lanțurile de aprovizionare internaționale, ceea ce împinge în sus costul carburanților. Doar că, spre deosebire de alte guverne europene care au încercat măcar să stingă focul din facturile populației, Bucureștiul pare mai degrabă preocupat să explice de ce nu există furtun.
„Importăm, deci plătim”
După ședința de Guvern, premierul a explicat că dependența României de importuri face aproape imposibilă intervenția statului în piață. „Importăm peste două treimi din țiței și produse petroliere. Creșterea prețurilor la nivel global se reflectă automat la benzinăriile din România”, a declarat Bolojan.
Traducerea pentru șoferii care privesc zilnic panourile luminoase de la benzinării: dacă se scumpește în lume, se scumpește și la noi. Dacă se ieftinește în lume, probabil vom analiza situația.
Statul nu reduce accizele, ca să nu ajute prea mult
Premierul a mai explicat că nici reducerea accizelor nu ar fi o soluție sigură pentru români.
„Nu trebuie să ne ascundem, o scădere de acciză nu garantează scădere de prețuri, ci poate garanta creșterea unui adaos comercial. Trebuie să fim realiști și să nu acționăm ca niște piromani economici”, a spus șeful Executivului.
Cu alte cuvinte, Guvernul preferă să nu reducă taxele, pentru că există riscul ca beneficiul să ajungă la companii și nu la șoferi. În schimb, românii pot fi siguri de un lucru: taxele vor rămâne acolo unde sunt, iar prețul va continua să urce liniștit.
Când alții pot, noi explicăm
În timp ce România studiază piața „zilnic”, alte state au ales soluții mai directe. De exemplu, Ungaria a aplicat în trecut plafonarea prețului la carburanți pentru a tempera scumpirile.
La București însă, astfel de intervenții sunt considerate riscante. Guvernul preferă să privească atent graficele internaționale și să evite orice gest care ar putea fi interpretat drept… prea multă acțiune.
Premierul a subliniat că există totuși domenii în care statul a reușit să ofere stabilitate, cum ar fi piața gazelor. În schimb, la petrol și produse petroliere, dependența de importuri limitează puterea de decizie a autorităților. „Sunt lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi”, a explicat Bolojan.
Pentru românii care alimentează mașina săptămânal, mesajul pare destul de clar: ce nu depinde de Guvern se scumpește, iar ce depinde de Guvern rămâne taxat.
Finalul realist
În concluzie, Executivul promite că urmărește piața și caută „soluții suportabile pentru cetățeni”, dar fără schemele de compensare aplicate în 2022. Asta înseamnă că, deocamdată, cea mai sigură politică energetică pentru șoferi rămâne aceeași: să privească panoul de prețuri de la benzinărie și să spere că, între două conflicte geopolitice, indicatorul nu mai urcă încă un leu. Pentru că, după cum ne asigură Guvernul, România nu este o țară de piromani economici. Doar una în care, din când în când, mai arde portofelul la pompă.
