Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, a explicat într-un interviu care au fost motivele care au determinat instituția pe care o conduce să anuleze alegerile prezidențiale din 2024.
În ceea ce privește decizia CCR din decembrie 2024, Simina Tănăsescu a declarat că aceasta a plecat de la o serie de încălcări grave ale Constituţiei şi ale legislaţiei electorale, notează TVR Info.
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competența CCR. Și sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”, explică Simina Tănăsescu.
În ceea ce privește procesul de deliberare care a dus la anularea alegerilor, acesta s-a desfășurat „ca de obicei” la Curtea Constituțională: „A fost o decizie asumată, calmă”.
Judecătorii au fost interesați, din documentele desecretizate, de acele informații legate de modul în care s-a desfășurat campania, a mai spus Simina Tănăsescu, subliniind faptul că ea nu a avut unele dintre acele detalii. Ea a vorbit și despre cheltuielile de campanie făcute de Călin Georgescu, dar fără a face trimitere la acesta, adăugând că aceste detalii au fost luate în calcul în decizia de anulare.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis la 6 decembrie 2024 anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui ţării şi reluarea acestuia în integralitate şi de la zero. Magistraţii au invocat „articolul 146 litera f” din Constituţie, potrivit căruia Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Decizia CCR este una fără precedent în România.
Decizia de anulare, luată cu unanimitate de 9 voturi, a intervenit după ce Curtea validase primul tur de scrutin, la o săptămână după ce instituţia ceruse renumărarea tuturor celor peste nouă milioane de voturi, iar în străinătate se vota de peste 12 ore în al doilea tur.
Cu o zi înainte de decizia de anulare, CCR a primit patru sesizări din partea societăţii civile şi a candidatului Cristian Terheş, în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sesizările au fost formulate după desecretizarea rapoartelor înaintate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către serviciile de securitate, în care „s-a constatat că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal” şi că „România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”. Iniţial, CCR comunicase că nu se poate sesiza decât dacă fac contestaţii cei doi candidaţi rămaşi în cursă. A revenit apoi şi a anulat scrutinul în timpul derulării acestuia, când peste 50.000 de alegători votaseră deja în străinătate.
Curtea a transmis atunci că unul dintre candidaţii din turul al doilea, Călin Georgescu, a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Ministerul Afacerilor Interne. Judecătorii explicau, referindu-se la finanţarea campaniei lui Călin Georgescu, că publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Conform documentelor prezentate de SRI la CSAT, finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.
De asemenea, CCR susţinea în motivare că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
