Breaking news din Capitală: Bucureștiul are doar 585 de gropi. Restul sunt, probabil, elemente de relief urban. Primăria București a anunțat triumfător că a identificat 585 de gropi în asfalt și, vestea și mai bună, s-a apucat să le repare. Bucureștenii au primit informația cu entuziasmul specific celor care tocmai au dat cu roata într-un crater cât o sufragerie și au aflat că, de fapt, totul e sub control.
„585? Poate 585.000”, spun șoferii, privind cu duioșie bulevardele care arată ca după un bombardament moderat. Pentru cei care nu circulă prin oraș, merită precizat: în București există artere principale unde suspensia mașinii își dă demisia înaintea proprietarului.
Potrivit reacțiilor din teren, ideea că în oraș ar exista „câteva sute” de gropi e comparabilă cu afirmația că în Sahara sunt „câteva grăunțe de nisip”. „Luați bulevardele la pas și o să aveți un șoc”, propun cetățenii. Unii sugerează să fie invitat și primarul în excursie, eventual fără girofar, pentru o experiență autentică.
Intersecțiile cu linii de tramvai au fost deja propuse pentru includerea în patrimoniul medieval. „Sunt mai rău ca în Evul Mediu”, spun șoferii care, la fiecare traversare, își fac cruce și programare la service. Trecerea peste șine nu mai e manevră de condus, ci probă de anduranță pentru amortizoare, arcuri și nervi.
Plombăria de sezon: acum și pe ploaie
Primăria a început reparațiile, iar vremea a ținut, desigur, cu administrația: ploaie sau imediat după ploaie. „Vreme ideală pentru plombat gropi în România”, comentează ironic bucureștenii, convinși că asfaltul turnat pe ud va rezista măcar până la următoarea… ploaie.
„Cârpăceală care se va sparge. Dar nu-i nimic, băgați alți bani”, spun contribuabilii, care au dezvoltat o relație personală cu noțiunea de „plombă sezonieră”. Jumătate dintre gropile actuale, susțin ei, sunt foste plombe puse acum câteva luni. Practic, Bucureștiul practică reciclarea craterelor.
Un exemplu vine din Militari, unde o stradă a fost plombată strategic în săptămâna alegerilor. „Eram pe Lună”, spun locuitorii despre porțiunea respectivă. După câteva luni, gropile au revenit.
Dacă asfaltarea ar fi sport olimpic, Bucureștiul ar concura la proba „la nimereală”. Capacele de canalizare sunt fie prea sus, fie prea jos, fie cu marginea ruptă. „Zici că ne trebuie specialiști din altă galaxie ca să asfaltăm la nivel”, spun șoferii, care au ajuns să ocolească capacele ca pe obstacolele din poligon.
În intersecții precum Bucur Obor, Maica Domnului sau Lizeanu, situația e descrisă drept „bombardament controlat”. Unii recomandă consultarea aplicației Waze, unde gropile sunt deja marcate aproape la fel de des ca radarele.
O cooperativă a muncii-n zadar
Cei mai sceptici spun că plombele turnate acum vor dispărea în două luni și că totul va reîncepe la anul, cu alte sume și alte explicații. „Cooperativa munca-n zadar pe carca contribuabililor continuă și în 2026”, comentează un bucureștean, convins că orașul a inventat asfaltul reutilizabil: îl pui, cade, îl pui iar.
Între timp, administrația numără: 585 de gropi. Bucureștenii numără altceva: facturi de service, amortizoare schimbate și vizite la vulcanizare.
Rămâne de văzut dacă, până la venirea rândunicilor, Capitala va descoperi și restul craterelor sau dacă acestea vor fi reclasificate drept „elemente de calmare a traficului”.
